Stiintific - Francmasoneria, simbolistica si istorie

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Stiintific - Francmasoneria, simbolistica si istorie

Mesaj Scris de scorpy la data de Mier Noi 25, 2009 2:55 pm

Francmasoneria este o organizație ai cărei membri sunt înfrățiți prin idealuri comune de natură atât morală cât și metafizică, prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe o carte sfântă (în general Biblia sau Coranul) și, în majoritatea ramificațiilor, de credința într-o „Ființă Supremă", un „Mare arhitect al universului". Această organizație prezentă în majoritatea țărilor cu civilizație de origine europeană, este împărțită în obediențe, ele însele împărțite în loji (zise și ateliere) de câte 7-50 de persoane (uneori chiar mai multe).
Emblema actuală a Marii Loji Naționale din România, cu inscripția "învinge sau mori" in latină.

În România, francmasoneria este organizată sub mai multe obediențe, intre care cea mai veche fiind Marea Lojă Națională Unita din România, apoi Marea Lojă Națională din România, Marea Lojă Naționala a României și Marele Orient al României, minoritar, precum și alte câteva obediențe mai mici, printre care unele, deschise și femeilor (de exemplu Dreptul Uman din România). De notat că nu toate aceste obediențe se recunosc reciproc.

Francmasoneria a fost comparată cu un salcâm bătrân care are mai multe rădăcini (mișcări, societăți, bresle sau ordine mai mult sau mai puțin esoterice, de la care a moștenit idei, ritualuri și simboluri) și mai multe ramuri (obediențele și ritualurile actuale). Multe legende, unele ostile, circulă despre originile masoneriei: unele implică preoții Egiptului antic, altele pitagoreicii, altele pe Cavalerii Templieri... Înșiși francmasonii sunt de păreri diferite în această privință: ce este sigur, potrivit spuselor istoricului mason Albert Mackey, este că francmasoneria în forma ei actuală apare în Marea Britanie în secolul XVIII, iar potrivit istoricilor D.G.R. Șerbănescu și Jacques Pierre, apare în țările române spre mijlocul acestui veac și se dezvoltă rapid la începutul secolului XIX.

Astăzi, principalele simboluri masonice sunt cele „Trei Mari Lumini": Echerul, Compasul și Volumul Sfintei Legi (cel mai renumit dintre simbolurile masonice), precum și litera „G", scrisă în interiorul unui echer și al unui compas, care reprezintă de fapt inițiala cuvântelor God (zeu), geometrie, generare, geniu, gnoză... Albert Mackey considera că masonii au fost învățați că „Masoneria și geometria sunt sinonime" și că „simbolurile geometrice care se găsesc în ritualurile Francmasoneriei moderne pot fi considerate rămășițele secretelor geometrice cunoscute de masonii Evului Mediu, despre care acum se crede că s-au pierdut". Geometria ocultă, denumită uneori „geometrie sacră", folosește de mult timp simboluri geometrice, ca de exemplu cercul, triunghiul, pentagrama, precum și altele, pentru ilustrarea unor idei metafizice și filozofice.

Christopher Knight și Robert Lomas au dat o interpretare interesantă bine cunoscutului simbol masonic al echerului și compasului. Ei susțin că a apărut ca o formă stilizată a vechiului simbol care reprezintă puterea unui rege - o piramidă a cărei bază reprezenta puterea terestră, peste care era gravată o piramidă întoarsă, care reprezenta puterea cerească a preotului. Aceste piramide ale puterii creează prin alăturare simbolul care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Steaua lui David". „Acest simbol a fost folosit pentru prima oară pe scară largă atunci când a apărut pe frontispiciul unui mare număr de biserici creștine în Evul Mediu, iar cele mai timpurii exemple de folosire a acestuia, spre uimirea noastră, le-am găsit pe clădirile ridicate de către Cavalerii Templieri. Utilizarea sa în sinagogi a apărut mult mai târziu", scriau cei doi autori.

Una dintre tradițiile masonice susținea că Avraam, patriarhul evreilor, le-a transmis egiptenilor învățături speciale înainte de Potop. Mai târziu, aceste învățături (despre care se spunea ca ar fi reprezentat opera legendarului Hermes Trismegistus) au fost adunate într-un volum de către filozoful grec Euclid, care le-a studiat sub numele de "geometrie". Mai întâi grecii și apoi romanii, au numit această disciplină "arhitectură".

Legendele masonice plasează formarea organizației în vremea construirii Turnului Babel, și cea a construirii Templului din Ierusalim de către regele Solomon, despre care se pomenește în Biblie. Ori, ca să-l cităm pe Mircea Eliade "istoria începe în Sumer".

In secolul al XIX-lea, Mackey afirma că masonii din epoca medievală preluaseră atât cunoștințele în materie de construcții, cât și modelul de organizare de la „Arhitecții Lombardiei". Această breaslă din nordul Italiei a fost prima ai cărei membri și-au asumat numele de "Francmasoni", care a devenit prescurtarea pentru „Ordinul frățesc al cioplitorilor în piatră liberi și recunoscuți ca atare". Termenul de „recunoscuți ca atare" era folosit în cazul membrilor intrați mai târziu în Ordin și care nu aveau nici o legătură cu întemeietorii acestuia, cioplitorii în piatră. O lucrare de alchimie în care se pomenește în mod expres termenul de „Francmason" poate fi datată în anii '50 din secolul al XV-lea.

Alți cercetători masoni susțin că apariția Ordinului poate fi datată istoric în perioada Romei antice, contemporan Colegiului Fabrorum sau Colegiului Muncitorilor - un grup de constructori și arhitecți care a devenit un prototip pentru organizarea ulterioară a breslelor. Majoritatea scriitorilor plasează apariția secretelor masonice în epoca existenței preoților războinici, eroi ai cruciadelor, Cavalerii Templieri. Un scriitor din secolul al XVIII-lea susținea că Francmasoneria modernă a fost întemeiată de către Godefroy de Bouillon, liderul Primei Cruciade, care a cucerit Ierusalimul și despre care se spune că ar fi întemeietorul misterioasei Stăreții a Sionului.

Secretele privitoare la originea Francmasoneriei au fost păstrate cu strășnicie, în ciuda publicării a numeroase cărți și articole referitoare la acest subiect. Walter Leslie Vilmshurst, un mason de seamă și autor al lucrării The Meaning of Masonry, scria: "Adevărata istorie secretă a apariției masoneriei nu a fost făcută publică nici în rândurile organizației însăși". Multi cercetători cred chiar că majoritatea masonilor au pierdut din vedere adevărata origine și scopul organizației. "Tabloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizații care și-a pierdut înțelesul originar" - scriau autorii lucrării The Templar Revelation.

În epoca în care patru loji londoneze au format o Mare Lojă Unită în 1717, Francmasoneria speculativă ajunsese să domine complet întemeietorii acestei organizații - zidarii sau „Masonii Lucrători". Francmasoneria și-a dobândit cunoștințele esoterice mai ales de la masonii speculativi,filosofi, alchimiști, hermetiști sau rozacrucieni. Webster afirma: „Originile Francmasoneriei nu pot fi identificate din nici o sursă sigură, dar Ordinul a apărut dintr-o combinație de tradiții care au evoluat și s-au contopit într-o perioadă mai lunga de timp. Astfel, Masoneria Lucrătoare ar fi putut proveni din Colegiile Romane, prin intermediul breslei zidarilor din Evul Mediu - în vreme ce Masoneria Speculativă ar fi putut proveni din rândurile patriarhilor ebraici și din misterele păgânilor. Dar sursa de inspirație ce nu poate fi negată este Cabala evreiască... Cert este că, atunci când au fost concepute ritualul și statutele Masoneriei în 1717, cu toate că ele au reținut anumite fragmente ale vechilor doctrine egiptene și pitagoreice, versiunea iudaică a tradițiilor secrete a fost cea aleasă de fondatorii Marii Loji, pentru ca, pornindu-se de la ea, să își construiască propriul sistem".

Francmasoneria a continuat să își lărgească tot mai mult rândurile, iar în 1720, au fost înființate loji masonice în Franța, sub auspiciile Marii Loji Unite din Anglia. Acestea au format o Mare Lojă la Paris, în 1735. Marea Lojă era diferită de Lojile Scoțiene, care fuseseră formate după ce Carol I Stuart fugise din Anglia. Tensiunile dintre cele două ramuri ale Masoneriei Franceze s-au accentuat în 1746, o dată cu exilarea din Anglia a lui Carol Eduard, poreclit „Scumpul prinț Charlie" Stuart, sau „Tânărul Pretendent" și a susținătorilor lui, care au încurajat folosirea Ordinului în scopuri politice.

În această epocă a devenit cunoscută marelui public adevărata origine a Francmasoneriei. In 1737, profesorul fiilor prințului Carol Eduard care era și membru al Societății Regale, Andrew Michael Ramsey, a rostit un discurs în fața francmasonilor din Paris. Acest discurs a devenit cunoscut drept „Cuvântarea lui Ramsey", în care acesta declara: „Ordinul nostru a format o uniune de nedespărțit cu Cavalerii Sf. loan de la Ierusalim" - un Ordin foarte apropiat de cel al Cavalerilor Templieri. Ramsey mai spunea că Francmasoneria era legată de școlile antice de mistere, patronate de zeița greacă Diana și de cea egipteană Isis.

Masonul german, baronul Karl Gotlieb von Hund a devenit membru al Lojei din Frankfurt și în 1751 a întemeiat aici o filială a Ritului Scoțian, denumită „Ordinul respectării stricte a regulilor"; după rostirea jurământului ce prevedea supunerea necondiționată față de ordinele unor superiori misterioși și „nevăzuți", așa cum a fost descris pe parcursul volumului, Ordinul a sfârșit prin fuziunea dintre Iluminați și Francmasoneria germană, în timpul Congresului de la Wilhelmsbad.

Hund a recunoscut că ducea mai departe tradițiile Cavalerilor Templieri care fuseseră obligați să se autoexileze în Scoția la începutul secolului al XIV-lea. Membrii acestui Ordin s-au autoproclamat „Cavaleri ai Templului". El pretindea că ar transpune în viață ordinele unor „superiori necunoscuți" a căror identitate sau loc de reședință nu erau niciodată precizate, în timp ce alții au pretins că acești „superiori" nu erau oameni, majoritatea cercetătorilor cred că ei erau probabil susținătorii iacobiți ai Stuarților, care au murit sau și-au pierdut credința după înfrângerea Tânărului Pretendent.

Francmasoneria este organizată în clase, grade și rituri. Partea aproximativ comună tuturor riturilor este Clasa lojelor albastre, cu trei grade: ucenic, calfă, meșter (sau ucenic, companion, maestru). Meșterii Masoni pot face parte, dupa primirea acestor trei grade, numite și simbolice, în gradele de perfecționare a diferitelor rituri. Cele mai cunoscute și larg răspândite sunt Ritul de York și Ritul Scoțian Antic și Acceptat.

Wilmshurst nota: "Dezvoltarea (Francmasoneria) s-a sincronizat cu scăderea interesului față de religia tradițională și rugăciunea în biserică". "Principiile simple de credință și idealurile umanitare ale Francmasoneriei iau, în cazul unor persoane, locul teologiei clasice din bisericile diverselor confesiuni religioase". Cu toate că liderii săi neagă faptul că Francmasoneria ar fi o religie, totuși, ea a constituit pentru unii un înlocuitor al acesteia. De aceea, nu ne miră faptul că aceasta a trebuit să fie circumspectă cu privire la răspândirea învățăturilor sale. De când este lumea lume, oricine avea sau răspândea idei pe care clerul le socotea păcătoase sau eretice, risca să fie supus unor pedepse severe în rândul comunității în care trăia, fiind jefuit, surghiunit, bătut sau chiar omorât.

Wilmshurst spunea că, dacă o persoană caută să dobândească lumina "sub forma întăririi conștiinței de sine și a creșterii capacităților paranormale... trebuie sa fie pregătită să se dezbrace de toate prejudecățile și modelele de gândire avute până atunci și, cu o slăbiciune și blândețe asemănătoare cu acelea ale unui copil, să fie pregătită să își «deschidă» mintea, pentru a primi niște adevăruri noi și poate șocante pentru ea. Referindu-se la înțelesurile Francmasoneriei și caracterizându-le ca fiind "învăluite în mister" și "criptice", el scria: "Acestea reprezintă un subiect de cele mai multe ori neabordat care, prin urmare, rămâne în cea mai mare parte necunoscut membrilor săi, cu excepția celor foarte puțini care-l studiază în particular..."

Trecerea de la societățile secrete sau discrete antice la organizațiile inițiatice mai moderne a fost întărită de introducerea acestei Francmasonerii „iluminate" la sfârșitul secolului al XVIII-lea, organizație care îmbină legendele esoterice mai vechi cu tradițiile cabalistice. Aceste secrete se dezvăluie inițiaților din cercurile mai interioare ale francmasoneriei, în timp ce ceilalți membri ai acestei organizații, care nu le cunosc, continuă să se bucure de învățătura și de prietenia pe care le găsesc în ea (...)
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 30
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Stiintific - Francmasoneria, simbolistica si istorie

Mesaj Scris de scorpy la data de Mier Noi 25, 2009 2:56 pm

mie mi s.a parut interesant...poate o sa fie putin rasfoit acest fragment din marele capitol intitulat "Francmasonerie".
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 30
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum