Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de scorpy la data de Lun Noi 23, 2009 1:43 am

Lucrarea fundamentala a prolificului filozof, "Asa grait-a Zarathustra" este biblia sosirii supraomului. Dumnezeu a murit, crestinismul este o religie a sclavilor, vointa de putere va invinge. O carte ce nu are nevoie de nici o prezentare, trebuie citita!

Omul este ceva ce trebuiește depășit. Făcut-ați voi ceva, să-l depășiți?

Ce e maimuța pentru om? Luare în râs, rușine dureroasă. Așa va fi și omul pentru Supraom: luare-n râs, rușine dureroasă.

În fapt, omul e un râu plin de mocirlă. Și trebuie marea să fii, ca să sorbi râul mocirlos fără a te murdări.

Omul e-o sârmă întinsă între animal și Supraom – o coardă peste un abis.

Măreția omului constă în faptul că el este o punte și nu un țel la care să ajungi. Ceea ce poate fi iubit în om este că el e trecere și e pierzare.

Iubesc pe cei ce nu știu să trăiască altfel decât pierind, fiindcă pierind se depășesc.

Iubesc pe cei plini de un mare dispreț, căci poartă în ei înșiși un respect suprem: ei sunt săgețile dorinței țintite spre malul celălalt.

Iubesc pe cei ce n-au nevoie să caute dincolo de stele o cauză din care să piară și pentru care să se jertfească, ci ard pentru pământ, ca într-o zi să poată fi pământul – a Supraomului împărăție.

Iubesc pe cel care trăiește doar pentru a ști si care vrea să știe, ca să-i dea voie într-o zi Supraomului să fie. Astfel își vrea el a lui pierzare.

Iubesc pe cel al cărui suflet în cheltuirea-i de sine refuză orice plată, căci nu are să dea vreodată înapoi: acesta doar dăruiește, fără încetare, iar pentru sine nu ține nimic.

Iubesc pe cel pe care-l cuprinde rușinea când zarurile cad de partea sa și care se intreabă atunci : „Nu-s oare vreun măsluitor?” Căci vrerea sa-i să piară.

Iubesc pe cel care îl mânie pe Dumnezeul său, din dragoste de el. Căci din mânia acestui Dumnezeu al său, el va pieri.

După ce Zarathustra grăi aceste vorbe, privi din nou mulțimea în tăcere: „Iată-i, își zise în sine, iată-i cum râd: Nu mă înțeleg, pentru că eu nu sunt gura care să placă acestor urechi.
Ar trebui să le pleznesc timpanul, să-nvețe să asculte cu privirea? Sau nu mai cred aceștia decât în vorbele celor care bolborosesc?”

Prea mult în munți trăit-am, prea mult am ascultat pârâuri și copaci; și iată, le vorbesc acum cum aș vorbi unor păstori de capre.

Un creator își caută însoțitori, nu hoituri, el nu vrea nici turme, nici credincioși. El caută creatori, să se-nsoțească, dintre aceia ce înscriu, pe table noi, valori la fel de noi.

De zece ori pe zi să izbândești asupra ta – aceasta îți dă o bună osteneală și-i opiu pentru suflet.
De zece ori să te împaci cu tine însuți – fiindcă amarnic este să te-nfurii și rău se doarme când ești mânios.
Încearcă să afli zece adevăruri în fiecare zi, de teamă să nu cauți și noaptea și să-ți rămână sufletul flămând.
De zece ori pe zi să cauți să râzi și să te veselești, de nu noaptea-ți va fi chinuită de stomac – acest părinte al melancoliei

Vai frații mei! Acel Dumnezeu pe care l-am creat, era lucrare de om, sminteală omenească, precum toți Dumnezeii sunt!

Inteligența și spiritul nu sunt decât mijloace, jucării; Sinele este dincolo de acestea. Sinele cunoaște cu ochii simțurilor și cu urechea spiritului.
Sinele stă fără-ncetare de pază: compară, supune, cucerește, distruge. Domnește și este stăpânitor al Eului.
Dincolo de gândurile și sentimentele tale, o frate, există un stăpân puternic, un înțelept necunoscut, care se cheamă Sinele. El locuiește trupul tău și îți este trup.

Acel Sine îi zice Eu-lui: „Să pătimești!” Iar Eu-l pătimește și se întreabă ce să facă să nu mai pătimească – și la aceasta trebuie mintea-ți să slujească.
Sinele îi zice Eu-lui: „Bucură-te: Și Eu-l simte bucurie și se întreabă ce să facă spre a simți adesea bucurie – și la aceasta trebuie mintea-ți să slujească.

Vă zic că Sinele vostru e-acel ce vrea să moară și își întoarce fața de la viață.
Că nu mai poate face ceea ce-i place cel mai mult: să creeze ceva care să-l depașească. În asta constă obiectul celei mai mari dorințe ale sale și a întregii sale fervori.

Aveai odinioară câini îngrozitori în cușca ta, dar au sfârșit ca păsări și ca plăcute cântătoare.
Din toată otrava ta balsam făcut-ai; mulgând vaca Tristeții, bei acum dulcele lapte al ugerului său.
Și nici un rău nu se mai naște din tine, fără decât acela al înfruntării lăuntrice dintre virtuți.
Frate, ești fericit de ai o singură virtute, căci puntea o vei trece mai lesnicios.
Ești deosebit de ai mai multe, dar soarta ți se face astfel mai anevoioasă.
Și mulți s-au dus să moară în pustiu, sătui de-a fi câmp de bătaie al propriilor virtuți.

Altceva este a gândi și altceva a făptui și altceva înfățișarea faptei. Nu au legătură de cauzalitate.
Înfățișarea faptei făcut-a să pălească omul firav. Pe când a săvârșit-o a fost la înălțimea ei, dar după aceea, imaginea a ceea ce a făcut n-a suportat-o.
Și s-a crezut făptașul acestei singure fapte. E ceea ce aș zice nebunia sa. Căci și-a luat excepția drept normă.
O creastă hipnotizează o găină. Actul comis i-a hipnotizat sărmana-i judecată. E ceea ce numesc nebunia de după faptă.
O, ascultați judecători! Că mai există o nebunie și este nebunia de dinaintea faptei. Ah, n-ați cercetat până-n străfunduri de suflet!
Judecătorul roșcovan așa vorbește: „De ce-a ucis omul acesta? Să fure”. Ci eu vă zic: fostu-i-a sufletului său sete de sânge, nu de furtișag; fostu-i-a sete să vadă cuțitul fericit,
dar judecata sa sărmană n-a înțeles această nebunie și l-a convins de altceva: „Ce importanță are sângele, i-a zis. Nu vrei să tragi profitul și să furi, sau să te și răzbuni?”
Și-a ascultat de judecata sa, cu vorbele-i ca plumbul peste suflet – și, după ce a omorât, a și furat. Nu vroia să i se facă rușine de nebunia sa.

Ce este acest om? Un nod de șerpi îngrozitori care arar se-nțeleg unii cu alții: de aceea se duc care-ncotro, să-și afle loc în lume.

Sunt parapet de-a lungul râului: să mă folosească cine poate. Dar cârjă, să vă sprijin, nu vă sunt.

Scrie cu sângele tău și vei vedea că sângele e spirit.

Cel ce scrie cu sângele său și în maxime nu vrea să fie citit, ci învățat pe dinafară.
În munți, cel mai scurt drum este din culme in culme. Dar pentru asta îți trebuie picioare lungi. Trebuie ca maximele să fie culmi, iar cei cărora le dăruiești să fie zvelți și avântați.
Un bun văzduh, curat, primejdia pe-aproape, spiritul plin de-o voioasă șiretenie, iată cele ce merg împreună de minune.

Există totdeauna un pic de nebunie în iubire. Dar există totdeauna un pic de judecată în nebunie.
Cât mă privește, mie, care iubesc viața, mi se pare că cei ce se-nțeleg mai bine asupra fericirii sunt fluturii, bășicile de săpun și toate câte li se aseamănă.

Nu pot să cred decât în Dumnezeul ce-ar ști să danseze.
Și, când pe diavol mi l-am întâlnit, l-am aflat grav, meticulos, profund, solemn. Era un spirit al Împovărării.
Dar nu mânia ucide, ci râsul. Haideți asupra spiritului Împovărării să-l abatem!
Am învățat să umblu: de-atunci alerg fără efort. Am învățat să zbor: de-atunci nu mai aștept să fiu împins, ca să-mi schimb locul.

Omul ales vrea să creeze din nou, vrea o virtute nouă. Cel bun vrea lucrurile vechi și să păstreze ceea ce e vechi.

E plin pământul de ușuratici, viața-i terfelită de cei mulți.

Statul este cel mai nesimțitor dintre nesimțitorii monștri. Nesimțitor, chiar și când minte. Și iată ce minciună îi scapă din gură: „Eu, Statul, sunt poporul.”

Oameni prea mulți se nasc pe lume. Statul a fost născocit pentru cei care-s de prisos.

Statul e locul în care toți sunt otrăviți, buni ca și răi; în care toți se pierd, buni ca și răi; în care moartea înceată, a tuturor, „viață” se numește.

O viață liberă rămâne cu putință sufletelor mari. De fapt, când stăpânești puțin, cu atât mai puțin ești stăpânit. Lăudată fie neavuția!

Nu-i mai ferice să cazi în mâinile unui ucigaș decât în visurile unei femei cuprinse de sminteală?

Prea îndelung un sclav și un tiran stătură în femeie ascunși. De-aceea femeia nu-i încă în stare de prietenie. Ea nu cunoaște decât iubirea.

Ca să vă depărtați de voi, v-apropiați de semeni și ați vrea să faceți din asta o virtute. Dar v-am ghicit uitarea de voi înșivă.

„Iată că lumea își atinge perfecțiunea” – acesta-i gândul oricărei femei, în clipa-n care se supune iubirii.
Sufletul femeii e ușuratec, e-o suprafață mișcătoare și vălurită peste un adânc.
Dar sufletul bărbatului e însăși adâncimea – valul său urlă-n deschideri subpământene. Femeia simte această forță, dar nu o înțelege.

Cutare pornise ca un erou în căutare de adevăr și n-a aflat decât o minciună împodobită. Și asta numește el căsătoria sa!

Respectați, frați ai mei, ceasul, oricare ar fi el, în care spiritul vostru vrea să vorbească metaforic: atunci virtutea vi se naște.

Căutătorul adevărului trebuie să știe nu numai să-i iubească pe dușmani, ci să-i urască pe prieteni.
E-o rea răsplată pentru un învățător, să-i fi mereu același ucenic. Și de ce să nu vreți voi să rupeți florile coroanei mele?
Mă venerați, dar ce se-ntâmplă dacă într-o zi se prăbușește venerarea voastră? Feriți-vă de-a fi striviți de o statuie ce-ar fi să cadă peste voi!
Ziceți că-n Zarathustra credeți? Ce importanță are Zarathustra? Credeți în mine? Ce importanță au credincioșii?
Nici nu vă cercetaseți pe voi, când m-ați găsit pe mine! Așa fac toți credincioșii – iată de ce puțin contează oricare credință!
Vă dau poruncă deci, să mă pierdeți și să vă aflați pe voi înșivă.

Rușine, rușine și rușine – aceasta-i toată istoria omenirii.

Există pe lume cauză mai mare de suferință decât nebuniile celor milostivi?
Vai de cei care iubesc, dacă nici mila nu știu să și-o stăpânească.

Mai amintiți-vă deasemenea de-acest cuvânt: Oricare iubire mare își calcă peste mila sa; căci vrea să creeze ceea ce iubește.
Eu mă jertfesc iubirii mele – aproapele, ca mine însumi – astfel vorbesc creatorii.
Dar toți creatorii-s neîndurători.

O, priviți lăcașurile pe care preoții le-au construit! Peșteri îmbălsămate, ce se numesc biserici.
Lumină falsă, aer fumegos! Sufletul însuși se simte prins de-acestea, în avântarea lui spre înălțimi!

Numit-au Dumnezeu pe-acel ce-i înfrunta și îi făcea sa sufere. Era un eroism în închinarea lor.
Și l-au iubit pe Dumnezeu doar răstignindu-l ca pe un om.

Inima înflăcărată, mintea rece. Când se-ntâlnesc acestea două, se naște „Mântuitorul”, se naște uraganul.

Și mai sunt alții încă, trași spre prăpăstii; îi trage demonul din ei; dar cu cât se duc de râpă, cu atât mai mult le lucesc ochii, cu atât mai mult nădăjduiesc în Dumnezeul lor.
Vai! Țipătul acestora de-asemeni ajuns-a la urechea voastră, o, virtuoși: „Tot ceea ce nu pot să fiu, numesc virtute și Dumnezeu.”

Și sunt și alții care gândesc că pentru a fi virtuos este de-ajuns să zici: „Virtutea-i trebuitoare”. Dar în adâncul lor nu cred decât că poliția-i trebuitoare.
Și unii, cum sunt neputincioși să-și dea seama de măreția omului, declară că virtutea se reduce la a-ți da seama de josnicia lui; și-această rea voință și-o numesc virtute.

Și mulți din cei ce s-au scârbit de viață, scârbitu-s-au din pricina unei canalii, căci n-au vrut să împartă cu o canalie izvorul, flacăra ori fructul.

Nu ura, ci scârba îmi mănâncă viața. De câte ori, vai, nu am fost scârbit în spirit, văzând că însăși canalia are spirit!
Și le-am întors spatele celor ce stăpânesc, când am văzut ce se numește astăzi a stăpâni – adică să faci trafic și să negustorești pe seama puterii – traficul cu canalia.
Trăit-am printre neamuri de alt grai și-auzul mi l-am ceruit, să nu cunosc limbajul negustoririi lor și nici tocmeala asupra puterii.
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 29
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de bLind la data de Lun Noi 23, 2009 9:05 am

Sa-mi spui in ce categorie intra, sa stiu unde s-o caut la biblioteca.
avatar
bLind
Membru Gold
Membru Gold

masculin
Numarul mesajelor : 303
Varsta : 29
Location : Æ
Data de inscriere : 06/08/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de scorpy la data de Lun Noi 23, 2009 10:24 am

filosofie.
Nietzsche este un filosof german.
sper sa gasesti cartea, este un volum rarisim.
si e greu de parcurs, dar eu zic ca merita Wink
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 29
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de bLind la data de Mar Noi 24, 2009 12:09 pm

Pacat Sad ! Nu o are ptr. imprumut, este doar ptr. camera de studiu...... Oricum am trecut-o in "must read list", deci cu siguranta o sa ajunga in mainile mele Smile !
avatar
bLind
Membru Gold
Membru Gold

masculin
Numarul mesajelor : 303
Varsta : 29
Location : Æ
Data de inscriere : 06/08/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de scorpy la data de Mar Noi 24, 2009 12:22 pm

eu sunt mai norocoasa, o am in biblioteca Wink
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 29
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de bLind la data de Joi Noi 26, 2009 3:17 pm

Esti foarte norocoasa ! Ai o biblioteca Smile !!!
avatar
bLind
Membru Gold
Membru Gold

masculin
Numarul mesajelor : 303
Varsta : 29
Location : Æ
Data de inscriere : 06/08/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de scorpy la data de Joi Noi 26, 2009 4:12 pm

Smile) biblioteca - mobilier, nu imi apartine.
dar am o "biblioteca" de carti...intotdeauna mi.am cheltuit banii pe carti (de la anticariat, evident)
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 29
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de bLind la data de Mar Iul 20, 2010 9:19 am

Cred ca o sa incep sa-mi fac o biblioteca electronica Smile (ocupa mai putin spatiu) !
Asa grait-a Zarathustra (pdf)
Asa grait-a Zarathustra (doc)
avatar
bLind
Membru Gold
Membru Gold

masculin
Numarul mesajelor : 303
Varsta : 29
Location : Æ
Data de inscriere : 06/08/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de scorpy la data de Joi Iul 22, 2010 10:50 am

you do that...mai recomand Franz Kafka Wink
cauta "Metamorfoza", e scurta si captivanta!

_________________
Prietenii mei imaginari m.au parasit la varsta de 12 ani, pentru ca prietenii lor nu credeau ca eu exist! www.ova-tattooarte.com Smile
avatar
scorpy
Membru Gold
Membru Gold

feminin
Numarul mesajelor : 536
Varsta : 29
Location : craiova
Data de inscriere : 06/01/2008

Vezi profilul utilizatorului http://trendzone.ro/user/mod/

Sus In jos

Re: Asa grait-a Zarathustra (Friedrik Nietzsche) - Fragment

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum